Faţa nevăzută a lumii!

 

20 noiembrie 2012 

   Disperarea e în anticamera conștiinței, se furișează ca o umbră înșelător de dureroasă...

  Van Gogh se spune că s-a sinucis din cauză că suferea de o boală mintală sau poate că Gauguin i-ar fi luat femeia de care era îndrăgostit. Este posibil dar suicidul a fost cauzat și de o altă problemă. Se poate să fi existat și traume de natură psihologică dar explozia finală a fost rezultatul deziluziei totale..

Van Gogh își pusese în gând să creeze o nouă "religie" în care oamenii sensibili, artiștii, să fie deschizători de drumuri. În acest scop, visa să formeze o comunitate artistică la Arles, unde locuia, un Eden al visului-speranță. Gauguin i s-a alăturat acolo dar după câteva luni, între ei au apărut disensiuni violente. Speranța lui Van Gogh de a fonda o nouă "religie" se spulberase și curând după aceea s-a sinucis. Moartea speranței în om l-a atins și pe Van Gogh. Artistul a murit în disperare. Ceea ce a încercat să facă filozoful în perspectiva întregului univers, aceea a încercat să facă Van Gogh prin geniul lui artistic. Floarea soarelui și spicele de grâu au picurat sânge, chiar viața sa fără speranță.

   Adevărul, în sensul antitezei, este legat de principiul cauză-efect. Cauza și efectul produc o reacție în lanț, care înaintează pe o linie orizontală. Odată cu apariția lui Hegel, acest lucru s-a schimbat, Hegel a introdus principiul sintezei, opus antitezei.  Hegel a adus în lume o linie a disperării în care nu mai este o antiteză. De exemplu, în moralitate, dacă un anumit lucru este corect, opusul lui este greșit. Această mică formulă, "A este A și A nu este egal cu non A", este prima mișcare în logica clasică. Absoluturile implică antiteză și așa poate fi posibilă discuția despre ce este bine și ce este greșit, ce este adevărat și ce este fals. Cu mulți ani în urmă, puteai să-i spui unei femei să-ți fie aura sufletului pereche necondiționat și deși era posibil că ea să nu-ți urmeze sfatul, cel puțin înțelegea la ce te referi. A spune astăzi același lucru unei fete moderne înseamnă a afirma un "nonsens". Aceeași dilema se aplică bărbaților fără sensibilitate sau romantism, cu o lipsa acută de orizont...  Hegel a adus în omenire o schimbare a gândirii care a exclus antiteză și a aruncat omenirea sub o linie a disperării, în care omul nu mai poate îmbrățișa un adevăr și în mintea lui nu mai există speranță și onoare. Faptul că ideile lui Van Gogh și Hegel s-au intersectat în timp este o coincidență bizară. Faptul că în societatea românească actuală toată această lipsă de proiecte a prins contur întunecat este iarăși o concluzie amară.       
  

   Disperarea oamenilor în căutarea adevărului, care nu mai disting binele de rău, adevărul de minciună, îi aruncă într-o rostogolire nesfârșită...  Haos și disperare. O societate fără pace în propria ființă și fără încredere în cei din jur, o depresie generală, o lume in comă...  Ai simțit vreodată nemulțumire în suflet sau disperare? Cum îți exprimi această disperare? Acceptarea sintezei în gândirea ta îți aduce simțul de cădere în neant, ai puterea să recunoști asta? Ai puterea să recunoști că viața fără adevăruri, fără dragoste, fără speranțe și fără vise, este un nonsens? 

                                                           

Ce spui după Noapte bună? 

O strângerea de mână... 
O strângere de inimă... 

Prietenii 
Structura timpului 
Scenariile de viață 

Destinul 

Pe scenă și dincolo de scenă 
Basme 
Scufița Roșie 

Povestea Frumoasei din Pădurea adormită 
Așteptând rigor mortis 

Drama familială 
Perspectiva 

Influențe 
Scenarii 

Convingeri și hotărâri 
Învingători și învinși 
Predicatele 
Modelarea 
Ispita 
Prescripția 
Demonul 
Permisiunea 
Eliberarea internă 
Aspirații 
Conversații 
Concesiunea 
Jocurile 
Persoana familiară 

Eroi 
Simțăminte 
Reacții 
Încrederea 
Neîncrederea 
Încrederea 

Maturitatea 
Dependențele 
Triunghiul dramei 
Speranța 
Bătrânețea 
Scena morții 
Râsul de sub ștreang 
Piatra de mormânt 

Învingători și învinși 
Timpul-obiectiv 
Sisif 
Micul Prinț 
Așteptarea 
Glissando 
Ulisse 

Cenușăreasa 
După terminarea balului 
Oameni reali 
Mirosul inodor 
Schizofrenicul autist 
Manechinul ventrilocului 
Persoana reală 

Emisia culturală 
Bunicii

Sunete respiratorii 
Accentele 
Vocile 
Alegerea cuvintelor 
Metaforele 
Antiteza 
Vocile din minte 
Dinamica permisiunii 

Spiritul 
Filosofia 
Rațiunea 

Chiar așa, ce spui după Noapte bună?