03 aprilie 2013

Semantică



    

   A ține un secret reprezintă de fapt să te joci cu focul. Dacă încerci să-l dai altcuiva, riști să rânești pe altul.
Dacă nu-l dezvălui, până la urmă, te vei arde.

   Uneori furtuna nu lovește la întreaga sa capacitate. Uneori se construiește într-o zi, sau chiar 
în câteva săptămâni.
O furtună Arctică, care se îndreaptă spre sud, se poate transformă dintr-o dată într-un uragan tropical, care se îndreaptă 
în direcție opusă. Atunci când aceste coliziuni între sisteme se petrec, furtuna se dezlănțuie...Iar întreaga energie distructivă rezultată este mult mai mare decât în mod individual, creând ceea ce uneori meteorologii numesc "condiții perfecte" pentru o furtună mortală. O furtună perfectă.
Și, când aceste furtuni perfecte lovesc, trebuie să le recunoști pentru ceea ce sunt. Să le recunoști puterea.

  Am sentimentul acesta, sentimentul acesta ciudat că privesc prin celălalt capăt al unui telescop. Ca și cum s-a întâmplat cu mulți ani ani în urmă. Se poate întâmpla din cauza stresului. Diferite p
ărți ale creierului devin dominante, empatice. Ne amintim lucruri în moduri diferite. E foarte obositor să te tot învârti așa în cerc. Absența e secretul. Asta e chestia la oameni, întotdeauna găsesc o cale de a te surprinde. 

Zug...Zwang.
Zugzwang. E un termen din șah. Descrie momentul în care un jucător realizează că i se va da șah-mat.


  O furtună Arctică care se îndreaptă spre sud se poate transforma dintr-o dată într-un uragan tropical.


   "Materia neagră"... Asta e chestia care formează Universul. Dar nu interacționează cu lucrurile cunoscute și în felul în care ne așteptăm, dar prezența sa poate fi dedusă din efectele gravitaționale asupra materiei vizibile. Știm că ea există.
Doar că n-o vedem.

Aici, absența dovezii înseamnă dovada absenței.


Te seduce principiul "Lama lui Occam" ...Toate lucrurile fiind egale, cea mai simplă soluție este și cea mai bună.

Ți-a rămas vreodată o melodie întipărită în minte? Pe care tot o auzi, mereu și mereu, te obsedează? Marillion - "Beautiful".
 Sărută-mă! Ucide-mă! Fă ceva!!!

Furtuna se dezlănțuie...Iar întreaga energie distructivă rezultată este mult mai mare decât în mod individual.

  Țara asta e o gaură neagră. Consumă materie, o absoarbe și o distruge mai presus de existență. Când am aflat asta prima dată, m-am gândit că ăsta e răul în cea mai desăvârșită formă a sa. Ceva care te trage după sine, te macină, te face...nimic.
Și, ne place tare mult să vorbim despre "nimic". E singurul lucru despre care toți știu câte ceva. Și, imaginea asta mi se tot învârte prin cap ca trenul. Problema ar fi că trenul ăla nu se oprește niciodată! 
La TV sunt mai multe știri despre cei morți decât despre cei vii.


Iubirea ar trebui să ne facă distinși, să ne exalteze. Dar cum poate fi iubire, dacă doar te face să fii singur?

Uneori furtuna nu lovește la întreaga sa capacitate. Uneori, se construiește peste zi, sau chiar săptămâni.



   Toți vom face asta în final: să judecăm cine este mai de valoare decât altul. Stalin sau Ghandi? Cei tineri sau cei în vârstă? 
Copiii te judecă, te taie felii și ce e mai grav, nu te vor înțelege niciodată, conform teoriilor lui Freud, se vor simți eroi când te vor umili.

Două eleve se întorc de la ora de educație religioasă și una se întoarce spre cealaltă și-i zice: Tu crezi în diavol?
Cealaltă spune: Nu fi prostuță, bineînțeles că nu. Diavolul e ca Moș Crăciun. Nu există, e doar tata.

Chestia la băieții mici e c
ă își venerează tații precum zeii. Cu cât e mai puțin prezent, cu cât e mai capricios în pedepse și recompense, cu atât mai mult râvnesc aprecierea lui.

Tata dorea să am 2-3 facultăți. Eu doream doar să citesc cărți, să scriu si să ascult muzică. Până la urmă, am renunțat să încerc să-l fac să fie mândru de mine, pentru că pur și simplu am știut că asta nu se va întâmpla niciodată.


   O viață e tot ce avem. Viață și iubire. Oricine fură vieți, fură totul. Cred că dacă am fi citit o altă carte, de un alt autor, am fi fost alți oameni. Am fi fost mai fericiți...
Mintea este propriul nostru loc și înăuntrul său se poate face Rai din iad sau iad din Rai. Universul nu e rău, e doar indiferent.

Meteorologii numesc "condiții perfecte" pentru această întreagă energie destructivă rezultată pentru o furtună teribilă.

  Am nevoie de un loc liniștit în care să gândesc.
În 1988, doi psihologi au publicat un articol argumentând că "auto decepția pozitivă" este o parte normală și pozitivă din viața multor oameni. 
Se pare că oamenii se mint pe ei înșiși în legătură cu trei lucruri.
Se văd în moduri pozitive ireale, cred că au mult mai mult control asupra vieții lor decât au de fapt și al treilea, cred că viitorul va fi mai bun decât le arată prezentul.


Speranța e cea mai bună minciună din câte există. 
Ești pe partea cealaltă a oglinzii, prietene. 
Te minți în continuare iar asta nu ajută.

Când toate aceste furtuni te lovesc, trebuie să le recunoști pentru ceea ce sunt. Să le recunoști puterea. Sunt condiții perfecte pentru o furtună mortală. 
O furtună perfectă. 
Zug...Zwang.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu