Mizantropie

Pe când schimba arcurile la o dormeză Rococo a doamnei de Récamier, lui Molière i-a trăsnit prin cap geniala idee a piesei Le Misanthrope, cea mai distinsă capodoperă a sa. Piesa este o satiră a societății franceze din secolul al XVII-lea și a ipocriziei și falsității care erau răspândite (și) în acea perioadă. Deși piesa este scrisă într-un stil literar sofisticat, mesajul său este clar: Cinstea și sinceritatea sunt mai importante decât aparențele.

* * *

“Undeva la marginea Universului, într-un tărâm îndepărtat, Războiul Stelelor face ravagii între Imperiul Galactic și Rebeliunea Alianței”.

Mai spre fundătura Galaxiei, se află o planetă gheboasă, pe care au fost unele condiții de viață. Pe această planetă depopulată de diverse lighioaie pe cale de dispariție, se găsește un târâm locuit de ființe deșucheate, care trăiesc într-o altă realitate, o realitate paralelă în care până și timpul se comportă bizar. Nici legile fizicii nu sunt mai breze și își fac meandrele haotic, după cum le taie capul.

Din lumea care mai cuvântă, în afară de papagali, deosebim bărbații, femeile și copiii. Încă îi mai deosebim, deși e din ce în ce mai greu. În general, ca să scurtăm vorba, fiecare vrea să fie celălalt și toți vor să fie...cine se cred. Mulți și-au scris numele pe toate gardurile, și-au făcut fresce prin biserici cu toată familia sau au intrat în politică.

Ca și cum prostia naturală nu era suficientă, iată că a apărut și prostia artificială, care dă în gropi, neastupate de fetele care fac trotuarul. După ce căruța cu 'telectuali s-a răsturnat la Caracas, iete că această năzbâtie s-a globalizat, având mare priză la toate generațiile, de la cei cu barba sură pân' la cei cu iarba-n gură. Știința a progresat iar oamenii au devenit mult mai inculți, mult mai grăbiți și mult mai superficiali. La nivelul societății, meritocrația a dispărut. Este un curent care vine de unde-știm-noi, un tip de societate "Coca-cola", superficială, impusă, asumată și mimată. S-a luat de acolo un tip de comportament, de clișee și limbaj specific. - Ești bine, iubi? - Da, sunt bine! - Sigur ești bine, iubi? - Da, iubi, sunt bine! - O să fie bine, iubi! - Da, iubi, o să fie bine! Tu ești bine? - Da, sunt bine, te iubesc, iubi! - Și eu te iubesc! - Sigur mă iubești iubitule, ești bine? - Sunt bine, fir-ai a dracu'!! Lumea s-a golit de idealuri. Să câștigi bani repede, să te duci în vacanțe exotice, să ai proprietăți, să ai șosete scurte, să ai un bolid de lux, să te dai mare, să bifezi diverse activități pe care în realitate le faci de mântuială, ca să vadă lumea ce împlinit și ce fericit ești... Nu s-a reușit mutarea societății spre normalitate, spre democrație. Nu mai există niște valori și niște ierarhii sănătoase.

Mircea Ivănescu scria că "Vine o vreme când și zidurile cad singure..." Asta s-a întâmplat în decembrie '89, când credeam că orânduirea aia e veșnică. S-a întâmplat și în martie 2022, când Pandemia a luat sfârșit prin decret prezidențial.

Wikipedia:

Pandemia de COVID-19 din România, 26.02.2020 - 7.04.2022.

      

                         Cazuri confirmate                3.120.681

                         Vindecări                                 2.940.577

                         Mortalitate                                      2,26%

Puțini știu că Molière a suferit de tuberculoză, pentru că încă nu se inventase covidul și a murit pe scenă, la 51 de ani, în timp ce juca în propria sa piesă "Le Malade imaginaire" (Bolnavul închipuit!) Se spune că era îmbrăcat in galben, iar din acest motiv există o superstiție cum că galbenul aduce ghinion actorilor. (poate și fotbaliștilor!)

(Poza e in colaborare cu Inteligentul Artificial Bing).