Doctor Foster - Sezonul 2

    

   "Doctor Foster" este un studiu de caz. Nu este nebunie, așa cum am putea crede, nu este doar tulburarea unor vieți, nu e doar o situație jalnică, de explorare a celor mai întunecate și urâte aspecte ale oamenilor: gelozie, trădare, amărăciune, lăcomie, obsesie, răzbunare.

Este mai rău. Mult mai rău!

S-au distrus vieți. Și-au distrus propriile vieți!
Gemma și Simon și-au traumatizat fiul în cel mai abject mod posibil.
Monștrii au ieșit din dulap...

Drama BBC a avut o audiență copleșitoare, neașteptată, care i-a surprins pe toți. Ultimul episod a fost urmărit de 7 milioane de britanici, la concurență cu un meci de fotbal important! Este o poveste complet diferită în seria a doua, nu că prima ar fi fost o "plimbare în parc" pentru Gemma.

Spectatorii au vrut răzbunare și asta li se servește, oamenii au rezonat cu Gemma, mai ales cei care au trecut prin experiențe similare în căsătoriile lor.
Au existat filme ca "The War of the Roses"(1989), cu Michael Douglas si Kathleen Turner sau "Kramer vs Kramer" (1979), cu Meryl Streep si Dustin Hoffman dar niciodată un "război" atât de brutal! Cum spunea Platon:"Doar morții văd sfârșitul războiului!"

   Lui Simon i-a plăcut atât de mult ce a...comis in Sezonul 1 că s-a întors pentru mai mult, cum fac adesea înșelătorii. La fel cum criminalii se întorc la locul faptei. “There’s only one way I’m leaving here and that’s în a coffin” și ai tendința de a striga “You go, girl!”

    Ea a procedat cu gravitate, cu poezie și inteligență malefică și a fost infiorător de sinistră, devastatoare, înfricoșătoare și fatală. Doctorul Foster este frica de fiecare femeie-soție trădată. Este o Mantis religiosa, coșmarul fiecărui mincinos patologic și infidel. OK, ea a fost complet psihotică, în stilul profesorului Moriarty dar cine o poate dezaproba?

Ar învinui-o cineva dacă l-ar zdrobi pe demonul Simon, ca pe-un gândac, pe acel drum forestier pustiu și i-ar îngropa fundul nenorocit în pădure?

Desigur, dracul n-ar fi așa de înfricoșător dacă nu ar avea momentele sale de nebunie furibundă. Gemma a renunțat să mai lucreze ca doctor pentru a desfășura o carieră de...stalker.

Iadul este suferinţa de a nu mai putea iubi, iată definiția celebră a lui Dostoievski în romanul Fraţii Karamazov

   De-a lungul timpului, i-am privit chipul lui Tom devenind din ce în ce mai palid, ochii lui crescând și sentimentul de dezrădăcinare care l-a zguduit în întregime, toate spuse cu un talent enorm de actorul Tom Taylor. Din nou și din nou, mama lui l-a mințit iar tatăl său a țipat la el. Un secret al experienței lui Gemma de depresie postnatală, în care și-a părăsit fiul a fost o trădare mai rea decât o sinucidere. Mințit, plângând, aproape pe moarte... Este o traumă teribilă de chin psihologic. Fuga de la capăt este o milă.

Finalul, șocant și devastator, ar trebui să frângă inimi și să stoarcă lacrimi dar am rămas fără simpatie pentru doctorul Foster.

Viața e foarte complicată și are un obicei parșiv, ce îți dă cu o mână îți ia cu cealaltă...

Gemma l-a adus pe Simon înapoi de la marginea prăpastiei dar lumea ei tocmai s-a prăbușit...

“Despite everything I have been a good mum and I think one day you will realise that. The only way I have failed you is în the choice of your father.”